vineri, 20 aprilie 2012
Aloe Vera şi bolile de inimă
Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) principala cauză de deces din zilele noastre o reprezintă bolile de inimă asociate cu depunerea plăcilor de aterom (formate datorită colesterolului crescut) pe pereţii vaselor sanguine. Aceasta conduce la micşorarea secţiunii active a arterelor, şi implicit mărirea efortului inimii de a pompa sânge prin respectivele vase. În timp rezultă oboseala cronică a muşchiului cardiac şi de aici un întreg spectru de cardiopatii.
Mai multe studii efectuate atât pe animale cât şi pe oameni au evidenţiat faptul că administrarea regulată, internă, a gelului de Aloe Vera poate avea efecte benefice substanţiale în ceea ce priveşte micşorarea colesterolului, a trigliceridelor şi a fosfolipidelor (în momentul în care creşte cantitatea acestor elemente în organism, are loc o creştere semnificativă a grăsimilor din artere).
Într-un studiu de laborator, un grup de animale cu un nivel ridicat al colesterolului a fost tratat cu glucomanan (polizaharidă derivată din planta de aloe). Experimentul realizat pe acest grup a demonstrat efectul puternic pe care substanţele active din Aloe Vera îl au în ceea ce priveşte scăderea colesterolului, a trigliceridelor, fosfolipidelor şi a acizilor graşi, precum şi în creşterea colesterolului HDL (aşa-zisul „colesterol bun”).
Alt studiu medical realizat în anul 1985, a pornit de la 5000 de pacienţi suferinzi de angină pectorală cărora li s-a administrat Aloe Vera Gel şi o plantă indiană ce conţine multe fibre alimentare. Cazurile au fost urmărite pe parcursul a cinci ani de zile. S-au evidenţiat rezultate importante în trei mari domenii, şi anume:
1. efectul asupra grăsimilor dure - scăderea colesterolului şi a trigliceridelor şi o creştere a colesterolului HDL (benefic).
2. efectul asupra carbohidraţilor - descreşterea nivelului de zahăr din sânge în ceea ce priveşte atât oamenii sănătoşi cât şi cei bolnavi de diabet.
3. efectul asupra anginei pectorale (durere acută a pieptului datorată oxigenării insuficiente a inimii) - scăderea atacurilor de acest fel (cf. Joshi şi Dixit,1986).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu